–  “Sunt o femeie rea. Sunt o femeie acră.  Probabil asta e motivul pentru care îmi place oțetul. Pentru că sunt o femeie rea și acră.”
– Nu-i nimic. Mie îmi plac femeile rele și acre.
Și atunci s-a potolit. Am acceptat-o așa rea și acră. Că nu era doar rea și acră. Era și rea și acră. Dar era atât de multe lucruri odată încât era firesc să fie și așa, nu ar fi putut să fie completă fără să aibă și aceste aspecte.
Îți ținuse fesele încordate prea mult timp. Era vremea să le relaxeze.  Și atunci i-am scris o scrisoare:

Dragă Madam Respingere,

Am decis să te iau de nevastă. Am să stau la ușa ta până ai să te plictisești să mă tot respingi. Și am să am răbdare cu tine.
Am să fiu acolo Prezent pentru tine, alaturi de tine. O să te simți în siguranță știind că cineva te dorește, așa rece și fatală cum crezi că ești.
Ești așa obișnuită să fii respinsă încât nu mai deschizi ușa nimănui. Dar nu am nevoie să îmi deschizi ușa, căci am să stau la ușă. Pe preș. Și am să îmi fac culcuș la ușa ta iar tu ai să înțelegi că cineva te vede și te iubește. Nu precum un câine, deși îmi plac cățeii. Cineva care te vede, îți recunoaște valoarea, recunoaște puterea ta de a spune NU și înțelege câtă vindecare poate aduce un NU și cât de important este să îți respecți granițele.

Am să stau acolo și am să te iubesc oricum. Nu e nevoie să mă iubești. Nu am nevoie să mă iubești. E suficient să știi că sunt lângă tine. Nu e nevoie nici măcar să deschizi ușa acum. Ai să o deschizi tu când o să simți sau dacă o să să simți. Eu știu doar că am să fiu acolo, să te iubesc. Căci asta am eu de făcut. Să te iubesc. Fără să cerșesc înapoi iubirea ta. Asta am ales.
Și într-o dimineață ai să vezi cât de frumoasă ești cu adevărat!

Da … recunosc că ți-am greșit. Nu doar eu ci întreaga rasă masculină. Din durere. Din nevoie. Din posesivitate. Din necunoaștere de sine. Din copilărie. Din capriciu. Din gol. Din neincredere.  … Motive pot să îți spun multe, însă în final sunt irelevante, greșeala s-a întâmplat deja. Ai fost abuzată, ți s-a încălcat dreptul la intimitate, am intrat peste tine în mijlocul nopții ca niște barbari și nu am respectat templul în care intram, am secat izvorul vieții, am crezut că ni se cuvine să te avem, să te posedăm iar acum nu facem decât să primim înapoi ceea ce am oferit, respingere. Iar eu, sunt acum umilul reprezentant al tuturor celor care te-au trădat vreodată, și da … asta am ales … pentru că te iubesc și știu cine ești dincolo de ușa pe care ai zăvorât-o iar treaba mea este să îmi asum că noi toți ți-am greșit și că respingerea ta este rezultatul comportamentului nostru. Îmi cer iertare în numele tuturor celor care au smuls vreodată o petală din floarea sufletului tău.

Ceri integritate sufletească … și pe bună dreptate… e testul pe care ni-l dai pentru a vedea cine este lângă tine și se simte de neclintit în fața respingerii tale. Cine îți respectă dreptul la viață și dreptul de a fi exact așa cum ești.
De aia am să te iau de nevastă, căci mă simt neclintit de respingerea ta. E simplu … te înțeleg. Iar tu o să realizezi că ești împreună și lipsită de separare și ai să te simți acceptată în totalitate.

Soundtrack (click aici) : Suduaya – All is full of light