Era un triunghi echilateral: Persecutor-Victimă-Salvator. Sau poate un triunghi amoros sau un cerc vicios. În orice caz, avea aceeași structură… Triunghiul acesta se reproducea de când apăruse omul pe pământ. Cu fiecare generație și cu fiecare individ care îl dădea mai departe ca moștenire.
Omul crease chiar și un dumnezeu atotputernic care era pe rând toate 3. Când oamenii îl supărau pe dumnezeul acesta el era o Victimă și din Victimă se transforma în Persecutor pedepsindu-i cumplit pe oameni pentru ca mai apoi să îi Salveze când aceștia se întorceau pe calea cea dreaptă…
Individul-om, pedala aceleași tipare-era propriul Persecutor, propria sa Victimă și propriul Salvator și crea în exteriorul său modele similare comportându-se la fel cu ceilalți indivizi-oameni, plante sau animele…
… până când ceva s-a schimbat. Unul din roluri a devenit Observator. Salvatorul a devenit Observator, Auto-Observator. Apoi Persecutorul a devenit Observator, Auto-Observator. Apoi Victima a devenit Observator, Auto-Observator ca în final toate cele trei roluri să devină Observator.
Când s-a întâmplat asta, Triunghiul Bermudelor a început să se clatine și să fie din ce în ce mai puțin înfricoșător. Cu cât Observatorul era mai prezent și lipsit de reacție în fața acestui tipar, cu atât energia triunghiului slăbea și acesta se transforma în altceva. Până când … Triunghiul Bermudelor a devenit doar o legendă de pe vremea când oamenii mergeau somnambuli pe străzile vieții.
sunete de om 