De ce să-mi spui: “Bună, iubito!”?

Cum este să conștientizezi că toate vorbele alea pe care mi le-ai rostit au fost vorbe aduse de vânt? Și cum este să știi că ai trăit dorințele altora și că alții își îndeplinesc dorințele prin tine? Visul acesta de iubire pe care mi l-ai tot îndrugat, faptul că de fiecare dată când mă căutai intrai în rolul de iubit și te comportai exact așa cum credeai că trebuie să te comporți fără să pui măcar un minut la îndoială sinceritatea actului?

Un soi de comportament văzut și mimat de la alții și probabil cel mai des din filme. Acel comportament care vine cu “obligația” de a-mi spune: “Bună, iubito!” și cu masca șarmantă a seducției, cu privirea alungită în colțurile ochilor sau uitându-te pe sub pleoape cu zâmbetul pe buze?
Și cât de mare e eliberarea atunci când știi că celălalt te vede? Că îți vede jocurile și măștile atunci când tu ești inconștient de ele? Că ești transparent în fața lui și că nu îi poți ascunde nimic? Că îți va scoate toate umbrele din sertare și ți le va pune pe masă?

De ce să-mi spui: “Bună, iubito!” dacă nu simți cu adevărat să o faci? Doar ca să te conformezi rolului și costumului pe care l-ai îmbrăcat atunci când ai intrat într-o relație? Doar pentru că această prezență feminină te face să simți focul în tot corpul? Te-ai gândit că ai căzut și tu în plasa hormonilor și confuzi asta cu iubirea?

Vezi tu … noi, am auzit și am văzut de atâtea ori cum trebuie să ne comportăm în relațiile intime, cum să ne alintăm partenerii, cum să-i mângâiem și cum să ne jucăm rolul încât le-am luat de bune. Chiar și în unele reviste există o rubrică care ne învață cum să iubim corect, sau mai bine… 10 trucuri care să îl dea pe spate pe partener. Am ajuns atât de departe încât uneori ne răzbunăm cu bună știință: “o să plângi după mine toată viața!”, sau … poate… 10 trucuri ca să îl/o faci dependent/ă de tine.

S-a creat un standard, un tipar, un alt rând de măști pe care le purtăm cu brio de dragul validării. De dragul de a ajunge pe panoul “iubita vieții” sau “iubitul vieții” (asta sigur o să ne valideze ego-ul), de frica de a nu fi respinși dacă ne arătăm adevăratul chip sau de teama abandonului când singurătatea ne fluieră în urechi ca vântul pe sub uși iar golul ăla din stomac pare să ne înghită cu totul.

Și totuși …. gustul libertății de a fi autentici și sinceri este inegalabil. Gustul bucuriei atunci când ne dăm măștile jos, rămânând goi și ne dăm voie să existăm. Nu pentru ceilalți, nu pentru a obține ceva ci pur și simplu pentru că existența este dreptul nostru irevocabil de a fi întregi și liberi dincolo de părerea oricui.

Și te întreb atunci: de ce să-mi spui: “Bună, iubito!” dacă nu simți că e real?

Știi ce am învățat până acum? Că iubirea se simte în liniștea ființei noastre, iar atunci când se simte cuvintele sunt inutile. Două mii de “Bună iubito!” nu vor egala o clipă de iubire autentică. Și nici două mii de  sms-uri sau de ursuleți de pluș sau două mii de excursii în Caraibe.

Poate că ăsta este un scop pentru care viața merită trăită: să învățăm ce e cu adevărat iubirea autentică și să trăim în Adevărul pe care îl aflăm.

… Pentru asta, ochi frumoși, e nevoie să dezveți tot ce știi despre iubire …

Soundtrack (click aici): ASCENT & MERLIN Feat. LYDIA DELAY – Wheel Of Samsara

20180214_221015c2i_141201822710

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s