Câte ispite…

Ispitele veneau atrase ca magneții pe frecvențele dorințelor. Ea învățase asta pe pielea ei și acum învăța cum să își dorească și apoi să se detașeze de dorințe ca să nu mai atragă ispite, însă din când în când ele mai veneau.
Prima ispită căreia îi spusese da o dusese în cele mai adânci și întunecate văgăune. Durase multă vreme să își croiască drum spre suprafață iar atunci când reușise era deja adult.

Apoi ispita venise sub chip de abundență și îi promisese că dacă lucrează pentru ea o să o facă ambasador, că oamenii o să o urmeze și ea o să îi conducă, că o să fie bogată și o să trăiască în lux. Îi promisese chiar și că o să îl aducă lângă ea pe bărbatul pe care îl iubea. Trebuia doar să renunțe la ea.
Oferta păruse încântătoare însă ea avea nimic de dat la schimb.
Mersese acasă și oferi dorința ei focului , spre a fi transformată.

Apoi ispita venise sub chip de călător și îi promisese că dacă i se alătură o să cutreiere lumea împreună și o să vadă tot ceea ce ochii ei doreau să vadă. Trebuia doar să renunțe la ea și la viața pe care o știa pentru a-l urma.
Ofertă păruse încântătoare însă ea avea nimic de dat la schimb.
Mersese acasă și oferi dorința ei focului, spre a fi transformată.

Apoi ispita venise sub chip de bărbat și îi promisese dragostea, îi promisese că o să o venereze, că nu o să îi lipsească nimic niciodată și că el o să aibă mereu grijă ca ea să fie mulțumită. Trebuia doar să își deschidă inima pentru el.
Ofertă păruse încântătoare însă ea avea nimic de dat la schimb.
Mersese acasă și oferi dorința ei focului, spre a fi transformată.

– Vrei iluminarea?
Omul din fața ei o întreba dacă dorește iluminarea. Ispita venise sub chip de maestru spiritual. Trebuia doar să renunțe la liniște.
Tânăra însă nu mai caută nimic. Arsese în atâtea focuri, atâtea dorințe, până ce în inima ei de așternuse liniștea. Iar liniștea aia era chiar ea, chiar esența din care era plămădită.
Zâmbi în sinea ei. Era pregătită să meargă acasă și să facă o baie.

Soundtrack (click aici): AsaChan – ‘Minkara’