Închise ochii și adormi, se adânci în vis și călători printre imagini fără să știe cine este. Uitarea se instalase din nou, urma să se nască într-un alt trup, urma să o ia aproape de la capăt cu toată creșterea. Din nou și din nou … Continue reading Oblivion

Intră hotărâtă în camera în care Arhitectul picta. Se îndreptă spre el și se așeză pe un scaun. Rămase câteva minute în tăcere apoi rosti cu fermitate: - Nu permit și nu primesc să îți lipsesc. Dacă îți servește la ceva să experimentezi lipsa și … Continue reading Oglinda Existenței